luni, 24 martie 2014

Strazi. Trafic. Pietoni

Articol de Manga Lavinia, studenta anul III, Facultatea de Urbanism

Timp de decenii mașina a câștigat “teren” atât la modul propriu cât și la figurat în fata pietonului. Numărul automobilelor a tot crescut, traficul auto era din ce în ce mai aglomerat și prin urmare străzile s-au  lățit și numărul lor a crescut. Dar care a fost rezultatul? Surprinzător sau nu, după 100 de ani s-a ajuns la concluzia ca mai multe drumuri atrag mai mult trafic.

In Shanghai, China de exemplu, mai multe drumuri înseamna într-adevăr  mai mult trafic și mai multa congestie.




















Iată cum, alte țări au rezolvat, au încercat sa rezolve, sau au ameliorat aceasta problema:

Când marea autostrada Embarcadero Freeway din San Francisco a fost închisă, după cutremurul din 1989, oamenii și-au adaptat rapid rutina, iar traficul  rezidual s-a mutat pe alte rute. Astăzi, Embarcadero este un bulevard prietenos, cu copaci, troleibuze și condiții rezonabile pentru viata urbana și pentru bicicliști.



San Francisco, în două ipostaze diferite: înainte şi după introducerea politicilor de trafic care acordă prioritate pietonilor şi transportului public


În 2002 , Londra a introdus taxa de congestive rutiera (șoferii trebuie să plătească pentru a intra cu mașina în partea central a orașului). De la început, datorita taxei traficul s-a redus dramatic.Zona a fost extinsa ulterior spre vest și acum cuprinde 50 kmp.

 Londra, înainte şi după introducerea taxei
























O ampla inițiativă de extindere a posibilităților pentru mersul pe bicicleta a fost demarata în New York în 2007. Pista este conceputa astfel încât mașinile parcate sa protejeze bicicliștii. Traficul de biciclete s-a dublat în numai doi ani.

 New York cu străzi în care există loc pentru biciclete























În jurul anului 1980 centrul orașului Melbourne era o colecție de clădiri de birouri și blocuri turn, fără viața și utilitate. Orașului i se spunea “gogoașa”, pentru ca era practic gol în centru. Între 1994 și 2004 s-au realizat o serie impresionanta de îmbunătățiri, factorul semnificativ l-a constituit încurajarea oamenilor sa meargă pe jos. De la înființare, Melbourne a fost o colonie tipic englezeasca cu străzi lungi și parcele regulate. La început s-a decis sa fie eliminate toate obstacolele din calea pietonilor pentru a-i încuraja sa se bucure de străzile orașului. S-au lărgit trotuarele, pavajele au fost refăcute cu piatra Bluestone şi străzile au fost echipate cu o noua colecție de mobilier urban din material de calitate. După acestea a urmat politica de “înverzire” pentru a spori caracterul și umbra trotuarelor.

Raul care trece prin Aarthus, cel de-al doilea oraș ca mărime din Danemarca, a fost astupat și folosit ca artera de circulație înainte de a fi redeschis în 1998. De atunci, zona pietonala de agrement de-a lungul râului a devenit spațiul cel mai popular din oraș. Preturile proprietarilor imobiliare din apropiere sunt printre cele mai mari din oraș.

Deși în mod tradițional traficul pietonal a dominat străzile din Manhattan, New York, în 2007 a fost lansat un program amplu cu scopul de a oferi opțiuni mai bune de recreere și de petrecere a timpului liber ca un supliment al traficului pietonal intens, de regula motivat de o finalitate precisă. De exemplu pe Brodway, trotuarele au fost extinse ca sa facă loc pentru cafenele și locuri de stat, în timp ce în Herald Square si Time Square cu o serie de zone pietonale cu multe posibilitatea de relaxare. În 2009, pe Broadway în New York în zonele Time Square si Herald Square a fost oprit traficul, ceea ce a adus liniștea pietonilor și a redat încă 7000 de metrii pătrați vieții urbane. Nivelul de activitatea în noile spații a fost impresionant din prima zi.



Limita dintre spațiul public si cel privat , limita unde strada si clădirile se întâlnesc este de cele mai multe ori nesesizata de către pietoni sau confundata. Iată câteva exemple pe care, probabil, le întâlniți zilnic :

Ieșind sau intrând          

Mergând de-a lungul străzii  

Făcând cumpărături      

   Interacționând   

                               

   































Uitându-se în vitrine            

      Stand de vorbă


O plimbare prin oraș are multe variante: o excursie rapida de la A la B, cu scop precis, o hoinăreala lenta pentru a savura viața orașului sau un apus de soare, zig-zag-ul unor copii, ori mersul hotărât al bătrânilor pentru a lua o gura de aer proaspăt sau după treburi. Dar oricare ar fi scopul, el se petrece tot în spațial public urban : strada.

In concluzie, strada este elementul mereu prezent in viata noastra de zi cu zi si prin urmare , pentru a putea savura micile plimbari , sau chiar lungile drumuri , trebuie mai intai sa fim atenti in ce relatie se afla ea cu pietonul

Bibliografie: ”Orase pentru oameni” - Jan Gehl

marți, 18 martie 2014

Schimbul de tineri "Let`s free urban TarBuk activism!" din ESTONIA

Articol de Andreea Lipan

Proiectul "Let`s free urban TarBuk activism!" a fost un  schimb de tineri bilateral desfăşurat în perioada 10- 16 august 2013 în oraşul estonian Tartu. Scopul general al proiectului a fost de a aduce împreună un grup de tineri entuziaşti, care doresc să se implice în comunităţile din care fac parte şi să creeze un mediu inspiraţional în care aceştia să lucreze împreună urmărind un scop comun.




Participanţii au fost aleşi pe baza experienţelor şi a intereselor commune legate de dezvoltarea urbană participativă, dar în acelaşi timp provin din medii culturale foarte diferite, fapt ce a stimulat schimbul de informaţii, idei şi cunoştiinţe între cele două grupuri. Provocarea a constat în a proiecta şi executa, într-o perioada foarte scurtă, amenajarea unui spaţiu public atractiv, cu obiecte de mobilier care să capteze atenţia comunităţii locale şi să le reamintească de puterea de decizie pe care ar putea să o aibă, dacă vor acţiona ca un grup unit si organizat. 


            Programul de lucru si regulile au fost stabilite de comun acord



































Realizarea materialelor de promovare<AFISE PERSONALIZATE>

Pentru realizarea acestor obiective, unui grup de 18 participanţi le-a fost dată posibilitatea de a explora oraşul Tartu, de a identifica problemele legate de utilizarea spaţiilor publice, de a contribui la găsirea unor soluţii şi de a-şi susţine ideile în faţa comunităţii locale, printr-un exemplu concret. Pe parcursul a celor 6 zile, obiectele de mobilier urban au fost realizate în intregime din materiale vechi refolosite, demonstrând că existenţa problemelor financiare, care sunt adesea imputate de administraţiile locale pentr a justifica lipsa investiţiilor în spaţii publice, nu constituie un impediment. După ce au fost prezentate în cadrul a diferite evenimente locale, mobilierul a fost folosit pentru amenajarea unui spaţiu public din curtea unui Centru de tineret din Tartu. Obiectele create s-au dovedit a fi foarte atractive persoanelor de toate vârstele.  


Gasirea unei idei realizabile a fost un proces foarte dificil...si de durata!



În cadrul seminarului public organizat la sfârșitul schimbului de tineri, participanții au avut ocazia să se întâlnească cu reprezentanți ai societății civile, administrației publice locale și experți din mediul urban și să discute problemele legate de dezvoltarea spațiului public, activism urban și planificare participativă. Participanții au susținut prezentări cu privire la bunele practici și intervențiile de succes în spațiul public din propria comunitate, explicând, de asemenea, contextul în care acestea au apărut. .
 

Rezultatele pozitive nu au întârziat să apară, și acum, privind în urmă, putem spune cu siguranță că acestea au depășit așteptările noastre iniţiale. Am reușit să reamenajăm spațiul public din fața Centrului de tineret din Tartu și să îl transformăm într-un loc de interacțiune socială, am generat o dezbatere publică cu privire la implicarea comunităţii la luarea deciziilor, la care au participat aproximativ 60 de persoane, iar mesajul nostru a căpatat ecou  prin articolele din ziarul local.
 

Prin interacțiune directă, educație non- formală și entuziasm, membrii Komunitas și Linnalabor a stabilit un parteneriat puternic, iar în prezent, dezvoltă alte activități împreună, următoarea colaborare fiind găzduită la București la sfârșitul lunii aprilie 2014.

lucrul practic a fost intercalat si cu plimbari, excursii si tresure-hunt...care a accelerat procesul de cunoastere