LANSAREA PROIECTULUI ”SPAȚII URBANE ÎN ACȚIUNE”

Asociatia Komunitas a organizat evenimentul de lansare a proiectului „Spaţii urbane în acţiune”, care a avut loc în data de 5 iunie, între orele 18:00-21:00 la sediul Asociaţiei tranzit.ro, în strada Gazelei nr. 44.

”Spații urbane în acțiune” este cea mai nouă inițiativă a Asociației Komunitas - un proiect interdisciplinar, aflat la intersecţia dintre urbanism, antropologie urbană, arhitectură şi educaţie non-formală, care sosește ca răspuns la anumite probleme urbane identificate de organizație în munca sa din ultimii 7 ani, prin cercetări sociale combinate cu proiecte sau experimente de educație urbană și dezvoltare comunitară. Proiectul se derulează în perioada 1 mai 2014 – 30 octombrie 2015, iar zonele de lucru în care se vor desfăsura activităţile sunt 3 cartiere din Bucureşti: Tei, Tineretului, Timpuri Noi.

Proiectul este coordonat de Asociația Komunitas, în parteneriat cu Asociatia ArtWe, Asociaţia tranzit.ro, Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti şi susţinut de grupul de arhitecţi studioBASAR.

Principalele obiective ale proiectului vizează activarea spațiilor urbane din cele 3 cartiere prin activități interdisciplinare, intervenții urbane și evenimente comunitare, în paralel cu implicarea a peste 100 de tineri (elevi și studenți) în activități de educație alternativă, bazate pe metodele pedagogiei urbane concepute de Asociația Komunitas, care au ca scop dezvoltarea de noi abilităţi şi modalităţi de raportare la oraş, în randul tinerilor.

Programul evenimentului de lansare a cuprins:
• O prezentare detaliată a proiectului, care include punerea în context a celor 3 cartiere vizate, realizată de Asociaţia Komunitas şi studioBASAR;
• Introducerea partenerilor din proiect: Asociatia tranzit.ro, Asociatia Art We, Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti;
• Discuţii libere şi activităţi de networking;
• Proiectia filmului ”At the ground level of the city” (34’, realizat de organizaţia Atelier d’architecture autogérée (aaa), 2005).

Proiectul „Spaţii urbane în acţiune” este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene, accesaţi www.eeagrants.org, www.fondong.fdsc.ro
Detalii suplimentare pe pagina de Facebook a proiectului:
https://www.facebook.com/spatiiurbaneinactiune

Eveniment susținut de: Asociația Zeppelin

Parteneri media: Asociația Zeppelin, Creionetica, Revista Arhitectura, Revista Arhitext, ziarul Buna Dimineața București!, Think Outside the Box.

Cu sprijinul: Studentplot.ro , YoYo Coffee

Strazi. Trafic. Pietoni

Articol de Manga Lavinia, studenta anul III, Facultatea de Urbanism

Timp de decenii mașina a câștigat “teren” atât la modul propriu cât și la figurat în fata pietonului. Numărul automobilelor a tot crescut, traficul auto era din ce în ce mai aglomerat și prin urmare străzile s-au  lățit și numărul lor a crescut. Dar care a fost rezultatul? Surprinzător sau nu, după 100 de ani s-a ajuns la concluzia ca mai multe drumuri atrag mai mult trafic.

In Shanghai, China de exemplu, mai multe drumuri înseamna într-adevăr  mai mult trafic și mai multa congestie.

Iată cum, alte țări au rezolvat, au încercat sa rezolve, sau au ameliorat aceasta problema:

Când marea autostrada Embarcadero Freeway din San Francisco a fost închisă, după cutremurul din 1989, oamenii și-au adaptat rapid rutina, iar traficul  rezidual s-a mutat pe alte rute. Astăzi, Embarcadero este un bulevard prietenos, cu copaci, troleibuze și condiții rezonabile pentru viata urbana și pentru bicicliști.

San Francisco, în două ipostaze diferite: înainte şi după introducerea politicilor de trafic care acordă prioritate pietonilor şi transportului public

În 2002 , Londra a introdus taxa de congestive rutiera (șoferii trebuie să plătească pentru a intra cu mașina în partea central a orașului). De la început, datorita taxei traficul s-a redus dramatic.Zona a fost extinsa ulterior spre vest și acum cuprinde 50 kmp.

 Londra, înainte şi după introducerea taxei

O ampla inițiativă de extindere a posibilităților pentru mersul pe bicicleta a fost demarata în New York în 2007. Pista este conceputa astfel încât mașinile parcate sa protejeze bicicliștii. Traficul de biciclete s-a dublat în numai doi ani.

 New York cu străzi în care există loc pentru biciclete

În jurul anului 1980 centrul orașului Melbourne era o colecție de clădiri de birouri și blocuri turn, fără viața și utilitate. Orașului i se spunea “gogoașa”, pentru ca era practic gol în centru. Între 1994 și 2004 s-au realizat o serie impresionanta de îmbunătățiri, factorul semnificativ l-a constituit încurajarea oamenilor sa meargă pe jos. De la înființare, Melbourne a fost o colonie tipic englezeasca cu străzi lungi și parcele regulate. La început s-a decis sa fie eliminate toate obstacolele din calea pietonilor pentru a-i încuraja sa se bucure de străzile orașului. S-au lărgit trotuarele, pavajele au fost refăcute cu piatra Bluestone şi străzile au fost echipate cu o noua colecție de mobilier urban din material de calitate. După acestea a urmat politica de “înverzire” pentru a spori caracterul și umbra trotuarelor.

Raul care trece prin Aarthus, cel de-al doilea oraș ca mărime din Danemarca, a fost astupat și folosit ca artera de circulație înainte de a fi redeschis în 1998. De atunci, zona pietonala de agrement de-a lungul râului a devenit spațiul cel mai popular din oraș. Preturile proprietarilor imobiliare din apropiere sunt printre cele mai mari din oraș.

Deși în mod tradițional traficul pietonal a dominat străzile din Manhattan, New York, în 2007 a fost lansat un program amplu cu scopul de a oferi opțiuni mai bune de recreere și de petrecere a timpului liber ca un supliment al traficului pietonal intens, de regula motivat de o finalitate precisă. De exemplu pe Brodway, trotuarele au fost extinse ca sa facă loc pentru cafenele și locuri de stat, în timp ce în Herald Square si Time Square cu o serie de zone pietonale cu multe posibilitatea de relaxare. În 2009, pe Broadway în New York în zonele Time Square si Herald Square a fost oprit traficul, ceea ce a adus liniștea pietonilor și a redat încă 7000 de metrii pătrați vieții urbane. Nivelul de activitatea în noile spații a fost impresionant din prima zi.

Limita dintre spațiul public si cel privat , limita unde strada si clădirile se întâlnesc este de cele mai multe ori nesesizata de către pietoni sau confundata. Iată câteva exemple pe care, probabil, le întâlniți zilnic :

Ieșind sau intrând          

Mergând de-a lungul străzii  

      

Făcând cumpărături      

   Interacționând   

                               

   

Uitându-se în vitrine            

      Stand de vorbă

O plimbare prin oraș are multe variante: o excursie rapida de la A la B, cu scop precis, o hoinăreala lenta pentru a savura viața orașului sau un apus de soare, zig-zag-ul unor copii, ori mersul hotărât al bătrânilor pentru a lua o gura de aer proaspăt sau după treburi. Dar oricare ar fi scopul, el se petrece tot în spațial public urban : strada.

In concluzie, strada este elementul mereu prezent in viata noastra de zi cu zi si prin urmare , pentru a putea savura micile plimbari , sau chiar lungile drumuri , trebuie mai intai sa fim atenti in ce relatie se afla ea cu pietonul

Bibliografie: ”Orase pentru oameni” - Jan Gehl

GHIDUL DE PEDAGOGIE URBANĂ!

Komunitas Urban Lab a încărcat online varianta în engleză a Ghidului de pedagogie urbană rezultat in urma proiectului ”Something cool happens at my school!”, derulat la Colegul Tehnic ”Traian”, avându-i ca parteneri pe Linnalabor, organizație din Estonia, si finantat in cadrul Programului Tineret in Actiune.

Modelul de educaţie urbană propus de Asociatia Komunitas are şi o dimensiune care merge în direcţia activismului, a participării publice şi a unui urbanism participativ sau cel puţin flexibil.

Considerăm că astfel de demersuri educaţionale sunt extrem de necesare în societatea contemporană, mai ales în contextul în care spaţiile publice se privatizează într-un ritm accelerat ,iar deciziile se iau în spatele uşilor închise şi în paralel cu cetăţenii sau nevoile acestora.

Cei mai excluşi de la procesul decizional urban sunt chiar tinerii (mai ales copiii) – ceea ce este cumva paradoxal, pentru că ei sunt „moştenitorii” oraşelor de mâine. Ceea ce putem face noi, adulţii, este să le oferim şansa unei educaţii urbane care să îi ajute să se orienteze mai bine în complexul viu şi uriaş pe care îl formează un oraş, să înţeleagă modul în care viaţa individuală se leagă de cea colectivă sau modul în care o decizie de urbanism îi afectează în mod direct.

Nu în ultimul rând, este necesară o educaţie care să îi înveţe pe tineri să îşi cunoască drepturile pe care le au ca locuitori urbani şi să devină capabili să îşi revendice oraşele. Cu cât procesele de educaţie urbană încep mai rapid şi mai devreme, cu atât vor fi mai multe generaţii tinere capabile să schimbe într-un sens pozitiv faţa oraşelor contemporane.

Ghidul poate fi consultat accesand urmatorul link:
http://asociatia-komunitas.ro/images/resurse/urban_pedagogy_eng_web.pdf

LANSARE PLATFORMA URBANĂ

Platforma Urbană  reprezintă o inițiativă a Asociației Komunitas, realizată în cadrul Laboratorului Urban, care încearcă să adune laolaltă diverse proiecte legate de domenii precum urbanismul participativ, intervenții urbane, pedagogie urbană, artă urbană, dezvoltarea urbană integrată, studii urbane, activism urban.

Astfel, urmărim să identificăm și să evidențiem diverse inițiative care au ca punct de pornire interacțiunea constructivă cu orașul și ca punct comun încercarea de a contribui la îmbunătățirea mediului urban.

Prin intermediul Platformei Urbane intenționăm să punem bazele unui creuzet de idei, informații și resurse care poate oferi inspirație și direcții de acțiune tuturor celor interesați să inițieze proiecte cu scopul de a contribui la crearea unor orașe mai bune si mai prietenoase.

În același timp, Platforma Urbană își propune să funcționeze ca o rețea de contacte a  asociațiilor, grupurilor informale și persoanelor interesate de subiectele menționate mai sus. Originea demersului nostru se găsește în faptul că, pur și simplu, în spațiul virtual românesc al anului 2013, când am demarat acest website, nu exista încă o astfel de platformă, deși inițiativele și proiectele alternative din domeniul urban s-au înmulțit considerabil în ultimii ani.

Sperăm că Platforma Urbană va fi un site folositor, care va oferi informații utile, inspirație pentru viitoare proiecte, contacte pentru eventuale parteneriate și, nu în ultimul rând, va pune bazele unor rețele de organizații interesate să acționeze împreună în scopul îmbunătățirii vieții urbane și al promovării principiilor inclusive și egalitare în dezvoltarea urbană.