PIAȚA DE WEEKEND – mini-festival de cartier

de Miruna Tirca

Un domn din cartierul Timpuri Noi joacă tacticos table cu Dorin, un voluntar al Asociației Komunitas, în fosta piață sezonieră Dăbuleni, situată la intersecția străzilor Alexandru Vlahuță, Str. Dimitrie Anghel şi Str Stefan Octavian Iosif. Piața, de obicei goală, împrejmuită cu un gard de sârmă și încuiata, este acum deschisă, plină de oameni și frumos amenajată. În locul tarabelor care o populau acum câțiva ani, piața s-a umplut de oameni, corturi, mobilier urban, panouri de pictat și decorațiuni viu colorate din materiale textile. A rămas astfel pe toată durata weekend-ului 12-13 septembrie 2015, cu ocazia evenimentului comunitar ”Piața de weekend”, inițiat și organizat de asociație.
Domnul cu tablele petrece jucând câteva ore bune în prima zi; revine și a doua zi, iar când se pregătește să plece, îl vede pe Dorin și se hotărăște să mai stea, provocându-l la o nouă partidă. O fetiță colorează de zor cu pensula, pe unul din panourile de la zona Paint Party. Se învârte o după-masă întreagă pe lângă panouri, iar mama ei abia reușește să o  ducă acasă. Îi promite că a doua zi vor reveni. ”Venim direct de la școală, mami?” întreabă fetița iar mama ei îi spune că da. Din păcate, a doua zi noi nu vom mai fi, dar am hotărât să lăsăm panourile pentru pictat montate, alături de câteva pensule, vopsea și spraiuri, astfel încât copiii și adolescenții din cartier să mai poată experimenta cu ele. Cu această decizie este de acord și doamna Vera, administratoarea pieței.    
Câțiva cetățeni privesc cu binoclul spectacolul de stand up comedy, de la geamul vilei lor situate între blocuri. Câțiva voluntari se amuză de situație, de faptul că sunt atât de aproape de eveniment, dar au ales totuși să privească prin binoclu. Cu toate acestea, în cele din urmă cetățenii coboară și intră în vorbă cu organizatorii. ”Să știți că azi și ieri am dat sonorul încet la televizor, ca să ascult muzica voastră”, spune una dintre doamnele cu binoclul. ”Și azi am pus pariu cu fii-mea că aici e Garcea. Dar când am coborât, am văzut că nu e”. (referindu-se la stand-up comedy) ”Mă bucur că ați dat o pată de culoare cartierului”, încheie ea. Și noi ne bucurăm că au lăsat binoclul la o parte și au venit în piață.

Un grup de trei mămici discută între ele la Punctul de Informare, după ce și-au luat câte un exemplar din raportul de cercetare urbană ”Cartier de București”, pe care îl distribuim la eveniment. Una dintre ele întreabă insistent ”dar când mai veniți?”, iar alta îi răspunde serioasă: ”Dar putem să facem noi mămicile ceva aici, să ne organizăm, uite ce loc potrivit e”. Crește inima în noi după o asemenea replică. Aceeași mămică ne mulțumește pentru că i-am arătat ce potențial are această piață vacantă, sau cel puțin rar utilizată. O altă mămică adaugă: ”Bine că se întâmplă așa ceva, să mai capete copiii abilități, că la școală nu prea se întâmplă nimic...”

Mămicile care roiesc în piață și în părculețul din jurul acesteia își telefonează una alteia: ”Hai aici cu copilul, să pictați și să plantați!”. Ceea ce se și întâmplă – nu ducem lipsă de copii la ateliere, ei fiind prezenți în orice moment al evenimentului, până seara târziu.

O doamnă care ne povestește că este profesoară la un liceu tehnic ne spune: ”Sunteți niște tineri care îmi dați speranță”. Duminică, trei cetățeni diferiți cheamă, fiecare pe cont propriu, Poliția Comunitară, reclamând gălăgia din cartier. De fapt, ceea ce îi deranja era atelierul de tobe africane la care participau cu entuziasm mulți copii. Trei echipaje de poliție vin pe rând, cercetează, se prind repede care e treaba și raporteaza la superiori: ”Totul este în ordine aici, nu avem probleme”. Când unul dintre reclamanți trece pe lângă magazinul de la colțul străzii, bărbatul vânzătoarei, care ne simpatizează, îl gonește strigând la el: ”Du-te domne înapoi în cutia ta de chibrit, că ți-ai luat cutie de chibrit, nu parc și piață, ai înțeles?” Soția sa, vânzătoarea, le dă de știre tuturor curioșilor care îi trec pragul la magazin: ”Nu sunt de la Primărie, sunt de la Komunitas, o asociație”.

 Administratoarea unui bloc din zonă ne încurajează: ”Ce desene frumoase ați făcut! Ce bine că se întâmplă, în sfârșit, ceva cu piața. Bine că ați mai scos copiii de la laptop”. Un domn agitat fugărește copiii care joacă fotbal în preajma unei clădiri abandonate de lângă piață. Copiii ne povestesc că îi alearga adeseori inclusiv cu șipca, încercând să îi lovească. Câțiva colaboratori Komunitas se cațără pe clădirea cu pricina, pentru a face poze de sus întregului eveniment. Când coboară, nenea îi amenință și pe ei. Scoate telefonul și dă să cheme Poliția, pe motiv că s-a încălcat o proprietate privată, deși nu există garduri împrejmuitoare sau vreun panou cu informații. Tinerii îl calmează iar el își bagă telefonul la loc în buzunar.

Silviu, organizator, face la rândul lui poze de la înălțime, din balcoanele unor cetățeni. Mai multe persoane se oferă să îl ajute în acest sens, punându-și ”view-urile” de pe balcon la bătaie. E bine, am ajuns și în casele oamenilor, nu doar în preajma lor :)

Seara la cinema, spiritele se calmează iar lumea ocupă în totalitate scaunele, băncuțele și paleții disponibili. În prima seara, publicul majoritar este alcătuit din copii, care chiuie de plăcere la animațiile proiectate ad-hoc și adaptate după situația de la fața locului. În a doua seară, copiii își reiau pozițiile, deși a doua zi e 14 septembrie și începe școala. Dar de data aceasta se proiectează un film documentar serios, de ”oameni mari”: ”Șantier în lucru”, realizat de Sindy QUERE, Guillaume LEBON și Bénédicte VACQUEREL. Dezamăgiți, copiii exclamă: ”Ăăă, haideți băh să mergem, că nu mai e de copii”. Cinematograful în aer liber a rămas de-a lungul timpului activitatea noastră preferată, atunci când vine vorba de activări urbane. Oriunde, oricând și orice ai proiecta, reușita este garantată.

Luni dimineața, când totul se strânge sub coordonarea lui Silviu, un tip din cartier se prezintă și ajută la încărcatul dubelor. Povestea lui, pe scurt, este următoarea: muncește în Anglia ajutând la organizarea de evenimente (unde se ocupă de lumini); se afla în vacanță în România, a apărut în piața Dăbuleni și a cerut unuia dintre voluntari un foc. Acesta i l-a dat și l-a rugat să ajute la instalarea panourilor pentru pictură. A ajutat, după care a întrebat când strângem și s-a oferit să vină și atunci. Luni dimineața a fost într-adevăr acolo. A rămas că, atunci când se întoarce din Anglia, ne caută să facă voluntariat.

Acestea ar fi, pe scurt, o parte din situațiile urbane create în jurul evenimentului comunitar. Cu siguranță au mai fost și altele, pentru că scopul general al acestei activări urbane a fost să stimuleze și să cerceteze astfel de situații. Evenimentul a fost o ediție pilot, care și-a propus să sondeze reacțiile și părerile cetățenilor vizavi de astfel de acțiuni derulate chiar sub ferestrele lor.

Astfel, o piață sezonieră rar folosită a prins viață într-un mod neașteptat pentru locuitorii din preajma sa. La primele ore ale dimineții, Silviu, membru al Asociației Komunitas, lua în primire cheile pieței împrejmuite și incuiate, de la doamna Vera, persoana care se ocupă de administrarea spațiului. Procesul de autorizare, în urma căruia s-a intrat în posesia cheilor pieței a durat aproximativ 3 săptămâni. Pe 12 septembrie, la ora 10, piața era deja descuiată, iar în urmatoarele 2 zile a fost activată și redată temporar comunității, sub motto-ul „haideți să facem piața împreună”.

Programul evenimentului a cuprins ateliere creative pentru copii și adulți, ateliere de ecologie urbană, o zonă în care s-au realizat picturi colective, un cinematograf cu proiecții de animații, scurt metraje și documentare, un spectacol de stand-up comedy, muzică mixată de DJ, toate activitățile fiind gratuite.

Feedbackul primit a fost în general unul pozitiv, cu multe încurajări și cerințe de a reveni în zonă, ceea ce a ne-a prins bine, pentru că uneori nu scăpăm de senzația că se depune prea multă muncă pentu astfel de evenimente în comunitate, în timp ce rezultatele se lasă așteptate; privind din afară, poate că aceste evenimente nu par cine știe ce, dar noi credem că, în realitate, mentalitățile se schimbă prin pași și acțiuni mici. Pe termen lung, ne-ar plăcea să găsim timp și resurse pentru a lucra frecvent la activarea acestui spațiu, implicând și cetățenii, astfel încât, în final, ei să fie cei care îl revendică și îl utilizează într-un mod creativ. Primul pas a fost făcut, rămâne să vedem ce se va mai lega în viitor.

Evenimentul ”Piața de weekend” s-a derulat în cadrul proiectului ”Spaţii urbane în acţiune”, care propune soluții de abordare a trei cartiere din București (Tei, Tineretului și Timpuri Noi), într-o manieră integrată și interdisciplinară, lucrând pe mai multe planuri complementare, care vizează următoarele tipuri de activităţi: cercetare urbană pe tema spațiilor publice din cele trei cartiere, evenimente comunitare și festivaluri urbane, intervenții urbane participative, educație urbană adresată elevilor din cinci școli/licee situate în cele trei cartiere și bazată pe elemente de urbanism, antropologie urbană și implicare civică. Proiectul este coordonat de Asociația Komunitas, se derulează în parteneriat cu Asociația ArtWe, Asociația tranzit.ro, Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București și este susținut de grupul de arhitecți studioBASAR. Perioada de desfășurare este 1 mai 2014- 30 noiembrie 2015

Proiectul Spații urbane în acțiune este finanțat prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG in România. Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene, accesați www.eeagrants.org, www.fondong.fdsc.ro.  

În evenimentul ”PIAȚĂ DE WEEKEND – Festival stradal în Timpuri Noi” a fost inclus și proiectul ”Cinematograf în aer liber”, proiect  finanţat de Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Bucureşti, în cadrul Anualei de Arhitectură 2015 cu tema Construind comunitatea. Pentru mai multe detalii accesaţi www.anuala.ro.

Organizatori: Paula Niță, Silviu Marcu, Miruna Tîrcă, Ana Maria Țoni

Colaboratori: Ana Andronic (Buzu), Sandra Bălășoiu, Laurențiu Cernat, Emilian Ciobanu, Emi Ionescu, Ghiorghe Nicușor (Domnu X), Peia Alexandra (Adnana Sun), Măriuca Tocae, Cristea Alexandru Cornel (Ortaku), Alexandru Șerban, Marian Scafaru (Uleiosul), Ana Maria Țoni,  Mihai Vasiu(Tzuc)

Grafică și comunicare: Paula Niță, Roxana Popescu, Ana Maria Țoni

Voluntari: Alexandru Burlacu, Lucian Calugarescu, Mirela-Mihaela Constantinescu, Marius Alin Cosma, Raluca Dirlea, Gagiu Lorena, Lörincz Mihai-Andrei, Hasnas Matei Vladimir, Diana-Elena Oprea, Popteanu Sorin Stefan, Popteanu Mihai Dragoş , Simona  Georgiana Radu, Dorin Poelincă, Rusu Luciana, Ștefan Sandu, Tudor Stefan, Iulia Tzogy, Alin Voitescu

CU ȘATRA PRIN CARTIERELE BUCUREȘTIULUI

Autor: Miruna Tîrcă

1.Din oala intervențiilor urbane: spații publice, cartiere, comunități și evenimente

De ne place nouă, celor din Asociația Komunitas si din Laboratorul Urban București să organizăm evenimente comunitare în aer liber, în cartierele Bucureștiului? Păi din mai multe motive. În primul rând, urmărim să ne jucăm cu diverse spații publice și să le folosim altfel decât sunt ele folosite în mod obișnuit. Pe îndelete și pe nesimțite, îi antrenăm și pe alții să ia parte la povestea asta. Evenimentele socio-culturale în aer liber reprezintă unul dintre tipurile noastre preferate de intervenție urbană. Până acum, toate evenimentele Komunitas au fost reușite. Deschise oricui și lipsite de conflicte, de agresiuni sau alte probleme apărute pe parcurs. În orice cartier, chiar și în Ferentari. Uite aici dovada:

 În al doilea rând, urmărim să dăm ”puterea” în mâinile copiilor și adolescenților, principalii beneficiari ai proiectelor noastre. Prin empowerment, noi înțelegem următoarele lucruri: tinerii să învețe cum se organizează un eveniment comunitar; să își asume responsabilități; să se simtă valorizați, să participe în mod direct la planificarea, organizarea și derularea acțiunii. La ultimul eveniment organizat, am primit un mesaj pe Face Book de la Horia, un băiețel din clasa a Va de la Școala nr. 31, care nu este implicat în proiectele noastre dar care ne-a transmis că dorește să participe și el. Atenție, în calitate de ”ajutor, nu de public” (cuvintele lui).

În al treilea rând, încercăm întotdeauna să generăm evenimente cât mai democratice. Sunt gândite sub forma unui spațiu comun deschis, în care diverse categorii de oameni se întâlnesc și interacționează.

Mai pe la începuturile noastre ca asociație, organizam frecvent proiecții de filme sociale, dezbateri, chestii din astea mai intelectuale. Până când ne-am dat seama că, întotdeauna, publicul era același: prieteni sau cunoscuți de-ai noștri, în general oameni educați cărora le plăceau discuțiile serioase la bere. Toate bune și frumoase, dar cum nu obișnuim să stăm ”pe repeat” prea mult timp și ne mai place și diversitatea, am virat-o spre evenimente comunitare. Am continuat cu proiecțiile de filme, dar le-am deschis și către ”comunitate”. Ne-am diversificat paleta de activități. Acum fiecare înțelege ce vrea prin ”comunitate”. Cuvântul are o istorie atât de zbuciumată, că nu mai are sens să o reluăm și noi aici. Putem relua în schimb o scurtă istorie a trecerilor noastre prin diverse spații publice, înainte de a ajunge la evenimentul care face de fapt obiectul acestui articol, ”Ziua cartierului Tei”.

Am început în 2007 cu Cinematograful Mobil. Împreună cu prietenii britanici de la Projector Tank și având la dispoziție 2 dubițe echipate cu aparatură audio-video, am colindat în lung și în lat țară, timp de câteva luni. În ceea ce privește Bucureștiul, acesta a avut parte de multe proiecții și evenimente comunitare: am proiectat  în școli și licee, în terase și cluburi populare, am participat la Street Delivery, și, nu în ultimul rând, am năvălit asupra unor spații dezafectate pe care le-am umplut de culoare, sunet, imagini și, bineînțeles, oameni. Detalii despre toate aceste isprăvi se pot citi: aici și aici.

În iunie 2010, a avut loc Get Out Fest, primul eveniment Komunitas organizat de liceeni, pe insula cu un singur pod din Parcul Tineretului. Au făcut o treabă brici! În plus, evenimentul a avut un concept deosebit: a fost situat la modul simbolic pe o insulă iar participanții au fost „refugiaţi” într-o oază urbană, căreia i-au dat viaţă şi culoare,  bucurându-se împreună de ea timp de o zi. Ce am organizat acolo: audiţii muzicale, ateliere de pictură pentru copii, jonglerii, joaca în hamace, teatru, o bibliotecă alternativă în aer liber, proiecţii de filme.

Tot în 2010, a avut loc o intervenție foarte dragă nouă: Poienița Urbană. Aici am construit, am făcut curat, am plantat, am pictat. Apoi ne-am dat întâlnire cu prietenii în acest loc, toată vara anului respectiv. Și în alte veri care au urmat...

Iar în iulie 2011 am lansat în spațiu satelitul numit Ferentary Delivery. Acest eveniment a avut loc în Aleea Livezilor și a fost o celebrare a faptului că, în urma unor negocieri constate cu autorități administrative din sectorul 5 și prin intermediul implicării cetățenilor din acest cartier, am reușit să reabilităm un teren de fotbal dar și să dăm în folosință un nou spațiu de socializare. În ciuda descurajărilor primite din toate părțile, inclusiv de la autorități, terenul de fotbal și spațiile amenajate au rezistat în timp, fiind păstrate cu grijă. La aproximativ 2 ani după intervenția noastră, Primăria sectorului 5 a început să se ocupe îndeaproape de parc, după ce ani de zile acesta fusese lăsat într-o stare de semi-abandon, pe motiv că ”în Ferentari nimic nu rezistă”.

2. Ziua Cartierului Tei – energie colectivă în acțiune

Vremea a trecut, iar din anul 2012 am început să lucrăm în cartierul Tei. Am marcat începutul acestei inițiative prin organizarea unui eveniment comunitar numit Ziua Cartierului Tei, care a avut loc în august 2012. A fost un experiment total, care a ieșit foarte bine: a atras tot felul de oameni, a generat relații sociale și colaborări noi, am luat contact cu tineri din acest cartier, care ulterior au devenit beneficiari în cele două proiecte de educație urbană pe care le-am demarat în zonă: ”Sunt mic, dar mă implic!” și ”La mine la școală se întâmplă ceva super!”

Cea de-a 2a ediție a evenimentului comunitar ”Ziua Cartierului Tei” a  avut loc acum câteva zile, duminică, pe 19 mai. În același loc, Parcul Circului. Fix pe aceeași alee, sub teii proaspăt înfloriți al căror miros ne-a însoțit pe tot parcursul zilei. Care a fost marea noutate a acestei ediții: faptul că, de data aceasta, s-au implicat în mod direct în planificarea, organizarea și derularea activităților chiar copiii din zonă, în același timp beneficiari ai proiectului de educație urbană ”Sunt mic, dar mă implic!”, demarat de Komunitas în septembrie 2012 la două școli din cartier.

Copiii și-au luat treaba în serios și au pus în aplicare câte ceva din cele învățate în timpul proiectului. În primul rând, au organizat un flash mob cu baloane de săpun! La ora stabilită, 15:55, o mulțime de persoane s-au adunat în zona evenimentului și au făcut mii de baloane de săpun: părinți, copii, bunici, trecători. A fost un moment deosebit de bunăvoie și energie colectivă.

Apoi evenimentul a început în forță: cu ateliere organizate de copii pentru alți copii (body painting, skate, sporturi, desene pe asfalt, quilling, brățara prieteniei); cu Djing, realizat de copii și de echipa Komunitas; cu o mică demonstrație de coregrafie, pusă la punct de copii; cu un show de fire poi performat de membrii ai echipei Komunitas. În plus, am avut o expoziție cu planșe din proiectul ”Sunt mic, dar mă implic!”, iar câțiva copiii au stat cu rândul în pavilionul respectiv, oferind explicații trecătorilor și conducându-i în turul planșelor. Ne-am dat seama că ei pot fi niște adevărați specialiști în comunicare și PR, fără ca măcar să aibă idee ce înseamnă aceste lucruri.

A existat și un punct informativ, o masă cu scaune, unde cei interesați puteau accesa următoarele tipuri de activități: răsfoirea unor albume foto cu instantanee din cartierul Tei, realizate tot de copii cu aparate foto de unică folosință; completarea de chestionare cu întrebări legate de cartier; vizionarea hărții cadastrale a cartierului și marcarea locurilor preferate și a celor pe care și-ar dori să le schimbe.

Evenimentul s-a încheiat după căderea serii, lăsându-ne pe toți obosiți dar având sentimentul că ne-am petrecut ziua cu folos! În opinia mea, astfel de evenimente comunitare au puterea de a te scoate din rutină, de a te pune în situații noi, de a te face să interacționezi cu fel de fel de personaje, de a-ți oferi idei de proiecte viitoare, de te umple de energie pozitivă și mulțumire. Să fie oare toate acestea ingrediente-cheie care pot conduce către crearea unor comunități active și închegate? Rămâne de văzut!